Oamenii de la pranz

Intotdeauna am fost curioasa sa stiu ce fel de oameni se plimba pe strada la pranz, cand eu de obicei eram la serviciu. O vreme am trait cu impresia ca in timpul “orelor de program” (working hours adica) strazile sunt pustii si toata lumea presteaza de zor in campul muncii. Aiurea! E plin frate.

In primul rand sunt elevii care vin de la scoala sau care merg spre scoala (cei ce invata dupa amiaza). Sunt galagiosi, umbla de obicei in grupuri de fete sau baieti si sunt imbracati ori fistichiu, ori in niste uniforme oribile. Am vazut deunazi niste fetite ce purtau niste sacouri albastre absolut oribile.

Apoi sunt pensionarii care se plimba agale sau fac diverse comisioane pentru copiii lor sau pentru vecinii care lucreaza si nu au timp. De exemplu stau la coada la casieria Electrica. De fiecare data cand am platit lumina seara (intre 18 si 19) nu era nimeni la coada si casierele se plictiseau. Azi la pranz am stat vreo 20 de minute la o coada lunga. O cucoana cred ca avea de platit facturi pentru toate rudele si tinea coada in loc. Pe mine nu ma deranja, ca si asa n-aveam nici o treaba, dar s-a gasit o alta duduie sa comenteze pe sistemul “ce stai cucoana atata la ghiseu?”. I s-a raspuns spiritual-ironic  “da’ ce, madam, stam la coada la carne si se termina?”. Ma amuza intotdeauna conversatiile “de coada”. O casiera lipsea si toata lumea vocifera. Biata femeie era la toaleta. Cand s-a intors era nervoasa, iar multimea se pregatea sa o linseze. Note to myself: daca tot ai raiffeisen online, plateste naibii facturile de acasa.

A treia categorie o reprezinta “producatoarele”. Ma iertati, dar alta denumire decenta n-am gasit pentru ele. Prestatoare de servicii suna cam pompos. In fine, domnisoarele respective se trezesc pe la pranz, se aranjeaza, se parfumeaza, isi pun toace, isi iau posetuta pe brat si pleaca la plimbare. Sau la shopping. Habar n-am. Ideea e ca am vazut vreo cinci pe Mihai Bravu. Si nici macar nu e o zona asa selecta. Am vazut-o chiar si pe Laura Andresan pe la Piata Muncii. Fusese la alimentara, vorbea la telefon cam tare, era imbracata in pantaloni de trening si arata foarte naspa (nemachiata, nearanjata).

Paranteza. S-a construit ditamai turnul de birouri in Piata Muncii. La parter au trantit un Mega Image. Mie mi se pare ca se potriveste acolo ca nuca in dud.

O categorie aparte de oameni care sunt pe strada la pranz o constituie cei care umbla dupa diverse acte si declaratii. Ii recunosti usor. Au foi in mana si vorbesc precipitat la telefon cu cineva (sef, partener, consoarta) caruia ii explica ca “mai au doar o fituica de luat”.

Si apoi eram eu. Care ma plimbam agale, in maieu si fustita, la sfarsit de septembrie. Categoria somer de lux. Deocamdata e bine.

4 Comments

  • 28.09.2009 - 18:50 | Permalink

    Wow, wow, wow! You are so right! “Speciile” respective le-am observat si eu. Eu incadrandu-ma in categoria unu extinsa la studenti 😛 intersectata cu ultima categorie.

    Ar mai fi diversii lucratori carora li se pare mai interesant sa comenteze cracii si continutul sutienelor persoanelor de sex feminin decat sa lucreze.
    Personajele cu “da si mie un ban sa-mi iau o paine” si daca intamplator esti langa o brutarie si chiar le iei o paine vin cu “a, nu, da bani n-ai?”
    Indivizii care la pranz put a bautura si merg in zigzag. Unul de genul asta era sa pice cat era de lung langa mine. N-a ajuns chiar la orizontala pentru ca s-a agatat de… genunchii mei 😯 Inteleg ca instinctul de conservare spune sa te agati de ceva, de orice, dar nu mi-a zis nici multumesc, nici scuze. Eu cred ca mi-as fi cerut iertare jumatate de ora pentru asa ceva. 😳

  • 28.09.2009 - 23:29 | Permalink

    O cat iubesc pauzele intre slujbe. Scularile pe la pranz. Cafeaua bauta in liniste si plimbarile prin parc printr mamici cu copii:p. Sa te bucuri la maximum de aceste clipe de liniste.
    Vacanta placuta in continuare.

  • 04.10.2009 - 20:22 | Permalink

    @brontozaurel: ciudat, lucratorii de care pomenesti tu nu ma baga in seama. Ori nu ma plimb eu suficient pe langa santiere, ori am imbatranit si nu mai prezint interesc pentru ei 😆

    @Sorin: eu ma trezesc in continuare dimineata si respect un anumit program. Nu m-am gandit la perioada asta ca la o vacanta, dar ar trebui s-o fac 😉

  • 15.10.2009 - 23:35 | Permalink

    Eu totdeauna am fost invidioasa pe cei care la pranz n-au program, desi probabil motivul pentru care se plimba la ora aia nu e intotdeauna unul fericit.
    Pe vremea cand joburile se gaseau mai usor, imi acordam totdeauna 1 luna intre joburi ca sa am o mica vacanta :). Si uite asa, cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata a fost intr-o astfel de “vacanta”, intr-o zi in care m-am trezit la 10 jumate iar pe la pranz am iesit cu o prietena la Motoare. A fost un sentiment grozav sa simt ca apartin si eu grupului “fara ocupatie in mijlocul zilei”. Asa ca profita din plin de zilele astea!

  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *