Casnice

Jurnal de criza ziua 2

Azi dimineata la Medicover mi-a recoltat sange un baiat. De obicei erau numai doamne pe acolo, dar azi am fost surprinsa sa vad ca se ocupa de mine un flacau. Tinerel, subtirel, cu o pereche de ochelari “geeky” si cu un tatuaj pe gat. Niste litere chinezesti/japoneze. Un rebel. Probabil ca daca l-as fi vazut pe strada sau la metrou, n-as fi banuit ce profesie are.

Tipul, amabil (ca tot personalul de la “recoltari” – si il cunosc pe tot ca-s clienta fidela), mi-a luat delicat recipientul cu pipi (nu va oripilati – trebuia sa refac analiza dupa infectia de asta vara, nu?) si m-a invitat politicos pe scaunul de tortura.

– Ati mai avut probleme la recoltare pana acum?
– Nu, sunt obisnuita. Numai vedeti ca am venele ferfenita. Mi se recolteaza des ca-s anemica.

I-am aratat manutele si i-am spus “Intepati-ma unde e mai simplu”. Am niste vene vai steaua lor. S-a chinuit bietul de el, dar a lucrat atent si nu am simtit mai nimic (doar intepatura de rigoare). In 5 minute eram gata. Am regretat din nou ca nu mai au plasturi din aia cu ursuleti (cica nu mai lucreaza decat cu adultii si d’aia nu le mai aduc). I-am multumit, mi-a deschis usa politicos si mi-a urat o zi buna.

Nu stiu cu cat este platit sa faca jobul asta. Nu cred ca o suma fabuloasa. In mod sigur nu e o sluja prea placuta sa scormonesti dupa vene in fiecare zi. Eu n-as putea sa o fac. Dar el a fost amabil, a schimbat doua vorbe cu mine, m-a intrebat daca ma simt bine … fleacuri din astea.  Sper sa ramana asa (acum se vedea ca era la inceput).

[in continuare ma scoate din sarite procedura aia a lor cu “uitati, acesta este acul steril, acum il scot din ambalaj“; stiu ca asa este corect si sanatos, dar eu fix de acul ala ma tem 🙁 ]

*************************************

E ciudat sa te plimbi cu metroul la 9 dimineata, dar in “sens invers”. Adica lumea alearga la job, eu acasa.

*************************************

Adineaori mi-a sunat telefonul si am tresarit pentru ca era un numar necunoscut. Zic ca poate e de la viitorul meu job si iau pixul sa notez adresa. Aiurea, era o duduie care ma sunase sa-mi prezinte o nemaipomenita oferta de la Raiffeisen in colaborare cu nu-stiu-cine, o asigurare nu-stiu-de-care. M-a bufnit risul. Nici ca se putea un moment mai bun.

– Doamna, eu tocmai am ramas fara job, vi se pare ca o asigurare e fix ce-mi lipseste acum?
– Deci sa inteleg ca nu sunteti interesata de aceasta oferta?
– NU.

************************************

Mi-am cumparat o varza din piata. Asta dupa ce saptamana trecuta am platit 3 lei pe o cutiuta cu salata cumparata de la un fast food de pe Iancului. Da’ ce, eu nu pot sa-mi fac? Ba pot, dar dupa ce o sun pe mama sa-mi spuna cum.

Ca mi-am dat seama ca nu stiu cum se taie varza (nu e alimentul meu favorit, nu m-am obosit sa-l gatesc, doar ca acum am pofte). Si mama, dupa ce mi-a povestit cum tocmai a fost un incendiu la ea in bloc si e plin de fum si apa pe acolo (OMG nasol moment, a ars o camera la etajul 5 si ei stau la 4), s-a apucat sa-mi explice cum sa tai perpendicular pe varza. Ca desteapta de fiica-sa nu stie. Si dupa ce tai varza sa o frec cu sare, ca sa se inmoaie si sa lase zama. Asta stiam. Ei, si cat mi se inmoaie varza, gen, eu am scris pe prea-minunatu-mi blog.

***********************************

Moment publicitar:  pentru ca m-am plans ca imi merge netu’ ca melcu cand doarme, am primit cu imprumut de la un prieten un supozitor din ala de la Vodafone, care imi va furniza internet in momentele cand iLink se supara pe mailurile furioase pe care le trimit catre ei si imi taie teava.

2 Comments

  • 03.10.2009 - 16:19 | Permalink

    Ciudat… am trăit atâtea experienţe “recoltări de sânge”, dar numai de doamne/domnişoare am avut parte… ar fi fost inedit, măcar de dragul comparaţiilor ulterioare, să dau şi peste un băieţel.
    Nesuferiţi mai sunt oamenii uneori… pe vremea când aveam un job, mă enervau toate numerele necunoscute care apăreau pe ecranul telefonului meu şi făceam ca trenu-n gară de fiecare dată. Acum, mă rog să apară unul. Doar să apară…

  • 04.10.2009 - 20:18 | Permalink

    @Maria: da, si pentru mine a fost o premiera 🙂 Nu e nici o diferenta sa stii. Lucreaza la fel 😛
    O sa apara si telefonul ala pana la urma 😉

  • Leave a Reply to Ciupercutza Cancel reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *