Vremea cireselor

Da, e vremea cireselor, dar n-am apucat sa mananc decat una, daruita de o colega. Prima cireasa din an a adus cu ea si o dorinta. Nu e ceva extravagant, vreau doar liniste si sanatate. Ca de restul ne ocupam noi cumva.

De fapt ar trebui sa fie vremea cireselor fade de mai, a soarelui caldut si a primelor sandale. In realitate, de 2 saptamani ploua si e urat. Vremea asta ma deprima ingrozitor. Stam in casa si privim pe geam stropii de ploaie ca niste copii pedepsiti. Ar trebui sa mergem in parc sa ne facem plimbarea de seara, dar e prea urat. Bicicleta e trista, exilata in baia de serviciu, asteptand si ea, ca noi toti, vremuri mai bune.

Luna mai nu a fost o luna buna pentru mine. Boala m-a inconjurat din toate partile, iar stresul si neputinta si-au aratat coltii. Desi pana la urma nimic nu a fost atat de grav cat parea la prima vedere, a fost suficient cat sa tragem o sperietura buna. Cum naiba sa nu te sperii cand te trezesti din somn cu jumatate din fata umflata? Eram desfigurata, aratam ca un monstru. Desi nu ma durea absolut nimic (doar pielea “tragea” putin de la cat era de intinsa). Nici pana azi nu stiu de ce mi s-a intamplat asta sau de la ce. Pana seara totul a revenit la normal fara sa fac eu ceva. Asta dupa ce cu o seara inainte alergasem la Medicover din cauza ca mi se zbatea ochiul drept. Pare o chestie banala, dar cand nu poti sa tii un ochi deschis din cauza ca tremura vizibil si constant cateva zile, incepi sa-ti faci griji. Nu era nimic in neregula cu ochiul, se pare ca imi lipsea niste calciu. Acum, dupa cateva zile de calciu+magneziu, ochiul e ok. Doar dimineata la trezire mai tresare. Superstitia spune ca atunci cand se “zbate” ochiul drept urmeaza o veste buna. Eu o tot astept. Oricum, asa simptome dubioase n-am mai avut.

Acum cand scriu a iesit timid soarele. Poate e un semn ca lucrurile se indreapta. Astept sa se termine luna asta urata si sa inceapa cea de vacanta. Mi-am cumparat un costum de baie albastru electric si o oja asortata. Sa provocam vara asta sa vina. Mai sunt 3 saptamani pana la plecarea in Rodos, iar eu inca mai umblu cu pulovare pe mine (subtiri ce-i drept, dar totusi…). Dupa ce vreme a fost de 1 mai ma gandeam ca o sa ma satur deja de plaja pana la concediu. Acum ma uit disperata pe toate site-urile de vreme ca sa vad daca o sa fie soare in a doua jumatate a lui iunie 🙂

Sambata seara am fost la concert la PINK MARTINI. Aveam nevoie sa ma destind putin, aveam nevoie sa ascult muzica buna. Si asa a fost! Mi s-a facut pielea de gaina aproape la toate melodiile. Storm Large are o voce incredibila si, desi n-am ascultat “Hey, Eugene“, mi-a placut la nebunie sa fiu acolo. Solista a cantat si a aratat senzational. Are o pasiune si o caldura care se transmite in sala. Mi-a placut mult!

Dupa concert am plecat prin ploaie sa ne plimbam. N-aveam chef sa mergem acasa si ne era foame 🙂 Am ajuns in Centrul Vechi, care era plin de lume in ciuda ploii, si am mancat la Historia cel mai bun pui cu ananas din ultima vreme. Am ajuns acasa la timp sa vedem rezultatele finalei de la Eurovision.

Si cam asta ar fi rezumatul ultimei luni. Sa vina vacanta, zic!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *