Despre nimicuri

Nu vreau sa-mi amintesc acest inceput de an. De aceea nici nu am povestit nimic din ceea ce s-a intamplat. Ma rog, nici nu am avut timp sa o fac. Desi mi-ar fi trebuit putine cuvinte: stres, frustrare, nopti nedormite, dureri de cap, multa munca.

Cred ca azi e prima zi mai linistita dupa 3 saptamani. Drept pentru care am deschis blogul si l-am sters de praf 🙂 M-am dezobisnuit sa scriu si acum mi-e greu sa fac un intreg din niste idei diferite.

Constatari:

Am descoperit o alternativa viabila la mersul cu metroul (ma enerveaza sa merg pe sub pamant, desi stiu ca e foarte rapid). Tramvaiul 34 se misca super natural pe Stefan cel Mare. La fel si 41, care m-a dus de la Piata Presei pana la Plaza Romania in 17 minute. Pentru ne-bucuresteni – asta e o performanta la ora de trafic maxim.

Am vazut aseara Sherlock Holmes si mi-a placut. Chiar daca eram asa de obosita incat atipeam pe alocuri.

Mancarea de la cantina intreprinderii e la fel de scumpa ca la restaurant. Dar pentru ca n-am avut timp sa gatesc lately, am abuzat de ea. E totusi un lucru bun ca poti manca o ciorba la pranz doar coborand 3 etaje.

Am niste cearcane cat casa si ochii rosii aproape mereu. Toti cei care m-au vazut in ultima vreme mi-au spus ca arat bolnava. M-am uitat in jurul meu dimineata si am constatat ca 80%  dintre cei cu care calatoresc in autobuz au cearcane. Banuiesc ca sunt de la nenumaratele ore petrecute la computer, in spatii inchise. Eu, de exemplu, nu am deloc lumina naturala la birou, iar cand ajung acasa e noapte deja. Birourile obscen de scumpe de clasa A sunt o adevarata problema pentru angajati. But nobody cares.

Mi-am tras 2 sezoane din “Army Wives” si n-am reusit sa vad decat 3 episoade. E un serial mediocru, dar joaca un papusel cu care imi clatesc ochii de baba batrana: Drew Fuller 😀 Are niste ochi pentru care as invata sa fac chiar si ciorba de burta. Desi o detest. 😆

Ieri am facut o luna de la angajare. Am un calculator prost care imi da erori cu “ecran albastru”. Nu mi s-a mai intamplat asa ceva de ani de zile. Dezinteresul IT-ului pentru instrumentul meu principal de lucru este de-a dreptul nesimtit. Am ajuns sa salvez tot pe stick-ul personal de teama sa nu-mi pierd munca.

Am ajuns la silueta de dinainte de operatie (hmm …. zilele astea se face un an) si am intrat in niste blugi cumparati prin 2005. Nu e o diferenta semnificativa, dar totusi … Azi in Cora, uitandu-ma in jur, m-am simtit oleak bine pentru ca la 35 de ani port masura 29 😛 I’m so shallow 😛

Inca nu stiu ce o sa fac cu blogul asta si daca o sa am timp/dispozitie sa scriu zilnic. In ultima vreme pare o treaba complicata sa-mi povestesc viata.

11 Comments

  • 16.01.2010 - 20:01 | Permalink

    Uite, vezi, bine că la 35 de ani porţi măsura 29! Sună foarte bine, 35 cu 29…

    Lui Drew Fuller i-aş face şi eu o ciorbă de burtă, cu multă mătrăgună în ea, să îi facă ochii ăia frumoşi cât cepele!

    LOOOOL

  • 16.01.2010 - 20:11 | Permalink

    Haha nu te lega de papuselul meu frumos 😛 Am voie sa ma rasfat din cand in cand cu o fantezie 😛

  • 16.01.2010 - 21:05 | Permalink

    Pai, blogul il tii in continuare si il mai stergi de praf din cand in cand. Nu-ti face griji, nu se strica, iar cei care te citesc cu drag te vor urmari in continuare.
    Bafta cu serviciul si cu…cearcanele! 😉

  • 16.01.2010 - 21:06 | Permalink

    Uuuuuu, acush vazui…numai ciorba de burta?!

  • 16.01.2010 - 22:30 | Permalink

    Cris: si cate un masaj din cand in cand 😀

  • 17.01.2010 - 07:31 | Permalink

    chiar ne intrebam ce faci de nu mai dai nici un semn 🙂
    ne poti dace o programare.asa?in ce zile sa intram,sa nu te cautam toata ziua? 🙂

  • 17.01.2010 - 12:06 | Permalink

    @macanta: daca ar fi numai dupa mine, as zice sa intrati in fiecare zi 🙂
    O sa incerc sa scriu mai des 🙂

  • 17.01.2010 - 12:08 | Permalink

    Chestia cu lumina naturala e cea mai nasoala. Am lucrat si eu 2 luni jumate intr-un demisol (cuvantul elegant pentru “beci”). Desi era frumos amenajat, faptul ca nu era aer si lumina naturala ma facea sa fiu mereu deprimata. Si sa tanjesc sa zac pe o banca la soare.

    Rezista acolo, Ciupercutza, ca vor veni si vremuri mai bune. Sunt sigura de asta. Si nu te lasa de blog, ca noi suntem prietenii tai virtuali si ne place cum scrii!

  • 18.01.2010 - 16:48 | Permalink

    Eu zic sa scrii in continuare. Ar fi pacat sa renunti.
    Ne place cum scrii. 🙂

  • 18.01.2010 - 20:18 | Permalink

    @Lore: eu urasc lumina de neon. Ii spun lumina de “neOM” 😀 In lumina din asta arat si mai palida decat sunt in realitate. Si da, ma deprima.

    @Ruxandra: si mie imi placea sa scriu 🙂 Mi-am pierdut avantul in ultimele luni, dar sper sa-mi revin

    Multumesc pentru sustinere, fetelor! 🙂

  • 22.01.2010 - 00:25 | Permalink

    Fataa, esti grasa. Io dupa 6 luni de “antreprenoriat” am ajuns la 26 la jeansi, dupa ce toata viata matura am fo’ 27. Io zic sa mai dai jos din sale, ca te faci de ras 😀

    Te pup si iti doresc un an frumos 😉

  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *