A trecut ceva vreme

… de cand nu am mai scris. Nici macar nu am deschis blogul – am aprobat azi un comentariu vechi de vreo 2 luni, cred. Pur si simplu nu am avut chef sa povestesc. A trecut iarna foarte repede si, daca ma intrebi ce am facut in ianuarie si februarie, n-as stii ce sa-ti spun. Parca la un moment dat a fost o saptamana de zapada si am dat la lopata (ok, mai mult Dorin) prin jurul lui Mitica, pe care l-am tinut sub balcon cat a fost urat afara si la care ma uitam cu mila – imi venea sa-l iau in casa la caldura 😀

Apoi au venit ploile. Cand nu ploua, era ceata … A fost o iarna tare ciudata, asa ca ma bucur ca a trecut repede.

Luna martie a trecut rapid. Realizarea majora a fost ca am luat lectii de condus in fiecare weekend si la sfarsitul lunii am condus prima oara in trafic, fara instructor, dupa aproape 20 de ani. Da, desi am permis de conducere din 1996, nu am avut curaj sa ma urc la volan. Stupid me! Nici acum nu pot sa zic ca m-am vindecat complet de frica, dar am trecut un obstacol major: ideea ca eu nu sunt in stare sa conduc. Uite ca sunt! Incet, incet, cu drumuri scurte prin oras, apoi cu 2 drumuri pe Autostrada Soarelui (wow, am condus aproape 100 de km fara intrerupere!). Well, nu o sa plec maine in turul Europei la volan, dar macar nu ma mai inspaimanta atat de tare ideea de a apasa pe ambreiaj 🙂 A, si am reusit sa fac stanga la intersectia de la McDonalds Dristor 😛 (bine, era sambata dimineata, but still …).

In aprilie am fost la Barcelona unde am sarbatorit implinirea a 39 de ani. A fost un cadou pe care mi l-am oferit (in colaborare cu Dorin, evident) si a fost cea mai frumoasa zi de nastere de pana acum. A fost perfect – ne-am plimbat, am mancat si la restaurant de fite, si la “all you can eat”, am mers pe stadionul echipei FC Barcelona, am vizitat Sagrada Familia, am urcat la Tibidabo, ma rog am facut toate chestiile turistice care se pot face in 4 zile, dar mai ales ne-am simtit bine noi doi. Nu mai avusesem demult o iesire “in doi” si, dupa tot stresul ultimelor luni, ne-a prins tare bine vacanta asta.

In mai am fost la … Mamaia 🙂 Ma rog, a fost o excursie de o zi, total neplanificata. Am plecat de acasa intr-o duminica pe la ora 12.00 cu gandul sa mergem in poligon ca sa exersez eu parcari. Din poligon am plecat la volan catre iesirea din oras, in ideea ca e mai putin trafic. E, si la un moment dat am zis “eu intru pe autostrada sa vad cum e”. Si am vazut 🙂 Am condus primul drum pana la primul OMV, cam 50 de km. Na, si daca tot eram acolo, am plecat spre Constanta (cu Dorin la volan de data asta). In 3 ore eram pe plaja de la Cazino. Ne-am plimbat putin, am mancat in Constanta si apoi ne-am intors. La 20.45 eram cu masina la spalatorie in Bucuresti … Ne-am simtit ca niste adolescenti care au facut o pozna (au avut grija “adultii” sa ne certe ca cheltuim motorina aiurea), dar nu ne-a pasat si o sa mai facem din astea. Pentru ca asta era genul de aventura la care visam cand nu aveam masina. Data viitoare nu mai zicem la nimeni – plecam si gata. 😛 Dupa aventura asta, am plecat in weekendul urmator spre Braila si am condus eu de acasa pana la iesirea de pe autostrada (n-am avut curaj sa ma bag pe drum judetean).

Da, cam asta a fost prima jumatate de an. Urmeaza vara si cel putin un drum la mare in iulie. Dupa aia mai vedem. Anul asta nu ne-am mai facut rezervare in Grecia si probabil o sa facem concediul in tara. O sa fim spontani – sa vedem ce iese.

 

 

4 Comments

  • 06.06.2014 - 13:31 | Permalink

    Ah, nu ai butoane de like, de big like? Desi nu ai scris pe blog, noi tot am stiut mereu ce faci, caci te-am urmarit pe facebook. Chiar i-am spus lui Mihai ca va invidiez pentru excursia la Mamaia… Nu am mai avut iesiri neplanificate de o viata… 🙂

  • 29.05.2015 - 13:08 | Permalink

    Trece atat de repede timpul, nici nu-ti dai seama. Ar trebui sa profitam de el cu iesiri mai dese, gen celeneplanificate, care sunt cele mai faine, din punctul meu de vedere. Bafta i tot ceea ce faci si teasteptam cu noi scrieri.

  • 07.06.2015 - 14:39 | Permalink

    Si nu ti-a fost dor de blog in toata perioada asta? Intr-un fel, si scrisul, dar mai ales blogul, creeaza dependenta. La mine cam asa e: cand fac o pauza mai lunga, tind sa ma desprind de blog. Cand revin, as scrie zilnic. Prind din nou “gustul”. Imi tot impun sa fiu constanta, dar imi iese mai greu. Meseria de mamica “papa” tot timpul. :-))

  • 05.04.2017 - 23:41 | Permalink

    Din aventurile neplanuite de multe ne alegem cu cele mai frumoase amintiri 🙂

  • Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *